Totalul afișărilor de pagină

duminică, 4 decembrie 2011

Iubirea de Sine

Scriu aceasta postare in urma unei "discutii" pe mes cu doi buni prieteni. Ea m-a inspirat doar, nu ca nu este cazul fiecaruia din voi. 
Interesant este ca nivelul de constienta al celor pomeniti este unul foarte ridicat (92 - 96%)  si mai toti cei cu nivele destul de ridicate, tot nu au "realizat"...cacealmaua. Cei care chiar s-au prins sunt exact cei pomeniti ieri, tineri ce nu pot fi convinsi sa se joace cum le spun altii ca "ar trebui".
Privesc cu compasiune la individualitati ajunse pe anumite trepte ale cunoasterii, care in loc sa isi faca propriile "teme" pana la capat, prefera sa se joace iarsi de'a...si aici sirul e infinit.
Majoritatea cad in capcana neatentiei flagrante, reiterand iar in propriul subconstient ca ei...nu sunt ceea ce ar trebui sa fie. Ca atare mai fug la un curs, mai capata cate o initiere, fara sa inteleaga ca jocul de'a "eu nu sunt dumnezeu perfect si neperfectibil" se joaca doar in constiinta lor si acolo ARE VALOARE DE LEGE SUPREMA. 
Pentru ca apoi tot ei se intreaba cine le-a luat puterea de creeatori constienti. Dece oare vietile lor nu confirma punctul "inalt" de cunoastere si constienta. Pai poate ca neatentia ii duce aici? Poate ca totusi ar fi putut sa inteleaga PANA LA CAPAT?
Reiau cumva idei din postarea de ieri. Experienta noastra, ca fiinte inconstiente sau relativ constiente, ne-a asigurat jocul, in calitate de "fiu". Aici am jucat mii de "roluri" si am puratat si mai multe mii de masti. Sub amprenta "sufletului" am tot inscris in subconstient diferite "maretii" primite sau concluzii proprii, obtinute in urma experientei,  de genul: nu esti suficient de bun/frumos/destept/bogat/etc.
Aparent "logic", am tot incercat sa ne depasim "pretinsa incompetenta/inadecvare" urmand scoli, citind, urmand diferite cursuri, initieri. Dar nu am realizat niciodata ca PRIN FIECARE din toate astea noi nu faceam decat sa rescriem in subconstient marturisirea noastra de "imperfectiune" in care noi chiar am crezut. Ori, cum CREDINTA TA TE VINDECA / IMBOLNAVESTE / ORICE,  va dati oare seama ce anume va spun?
A avea in-credere, adica CREDERE INLAUNTRUL TAU, inseamna ca chiar ti-ai facut temele si ai ajuns sa iti asumi pe deplin propria maretie, de fiu ratacitor intors la Tatal.
Oare e greu de inteles ca nu e nici o diferenta ca iti negi dumnezeirea prin a servi direct sistemul pus la punct de masoni sau prin a fi "initiat" de un altul, care a pus el la punct o "scoala"? Ambelor li te supui, prin...NEGAREA DE SINE. Tu nu esti suficient, depinzi de cineva/ceva dinafara ta! Te-ai bagat...sub acea "instanta", tu, nimeni nu te-a obligat la asta!
Relatia constienta dintre noi este "NAMASTE", ADICA DUMNEZUL CARE SUNT SE PLECA INAINTEA DUMNEZEULUI CARE TU ESTI! Asa arata constienta si doar ea va sfinti pamantul. 
Nu mai e cazul sa ne iluzionam ca tu esti mic si slab si prost si ma sui eu peste tine si iti arat eu ca te vindec sau desteptatesc! Este singurul motiv pentru care nu m-am simtit tentat sa fac cursuri, scoala sau sa fac vindecari, desi chiar mi-ar fi fost facil, oricare dintre ele. Dar nici nu am urmat nimic din toate astea. Stiu sa respect toti maestrii si invatatorii care au fost/sunt, toti stim exact aceleasi ADEVARURI si doar cuvintele fac diferenta. Ori ele chiar nu conteaza, cel mult asigura o rezonanta.
Daca imi permit sa scriu cate un site/blog, o fac doar pentru ca nu stabileste intre noi functii, eu nu prea stiu cine ma citeste si asa este ok. O fac spontan, fara sa "vreau eu" ceva din asta. O fac pentru ca stiu ca apalez doar la constienta voastra, la starea de atentie. Va ofer doar o oglinda, in fata careia voi insiva sa va regasiti pe voi, nu pe mine. Nu am diplome si nu dau diplome, pentru ca Dumnezeu nu asta face/este/are. Pentru ca ADEVARUL nu are nevoie de legitimatii, el este LEGITIM. Si e acelasi in mine, in fiecare din voi si in orice atom. Va rog reflectati la asta si, in loc de a mai merge la un curs, mergeti in voi insiva. NAMASTE!
Si, ca o completare, iata, universul exista si...nimeni nu l-a "legitimat":
http://htwins.net/scale/index.html

12 comentarii:

  1. Absolut corect Tavi, noi ne-am bagat in asta, desi am oarecari rezerve:), dar...cum se pot insa repara toate acestea?...usor de zis, greu de facut?...este sau nu viata "o scoala"?...care e rostul nostru aici?...si daca este asa, atunci inseamna ca, nu numai ca putem invata "reincrederea", dar pana si ce faci tu aici e "necesar"...chiar daca doar imi aduci aminte...scuza-mi nedumeririle, dar nu sunt numai intrebarile mele (le aud de zeci de ori pe zi)...
    ca si in sinteza anterioara, asa cum vezi tu lucrurile, cel putin eu, simt nevoia sintetizarii intru-un "sistem" (ghid)...daca ai timp si se poate, pornind de la intrebarile de mai sus:)
    multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Va trebui sa iti revezi "rolurile" si sa te dezidentifici de ele. O poti face cand/daca gradul tau de "coacere/maturizare" iti permite detasarea de masti. Pentru ca, desigur functia de "fiu" nu eu am inventat-o ci EA ESTE si nu degeaba, ci pentru a avea oportunitatea experientei. Cand insa experienta ti-a fost indeajuns, ai dreptul sa revii la functia primordiala, aceea de Tatal, care tot tu esti,nu? Si mostenirea iti va reveni, de drept, de la Sine. NAMASTE

    RăspundețiȘtergere
  3. multumesc Tavi, recunosc ca mi-e inca greu sa scap de sistemul vechi al gandirii (mecanic) si de aceea am sa te rog de fiecare data sa ne dai si exemple, cat se poate de clar...oricat de naiva ti s-ar parea cererea mea:))...
    cu drag

    RăspundețiȘtergere
  4. off..intr-adevar ma vad ca fiica ratacitoare....si ceea ce mi-a placut ieri cand citeam ceva au fost cuvintele::adevaratul MAESTRU nu are nevoie de adepti ci face din adeptii lui tot MAESTRII ,pentru ca nu are nevoie sa fie adulat ci sa le descopere si celorlalti starea de MAESTRU,de libertate,de intoarcere la ei insisi si la puterea din ei....si imi ziceam::""uite,dom-le ca are dreptate....cred ca astia sunt adevaratii MAESTRII..."""va pup pe toti si fie ca fiecare sa-si descopere libertatea infinita pe care o detinem si sa ne luam si noi rolurile noastre de maestrii individuali care facem parte din TOT...NAMASTE:))))))

    RăspundețiȘtergere
  5. Foarte frumoasa si oportuna postarea! Ca multe altele... Lumina intelegerii ridica si curata aspecte cateodata doar simtite tangential, alteori uitate, alteori traite dar neexplicate si neregasite in cei din jur. Multumesc Octav!
    NAMASTE!

    RăspundețiȘtergere
  6. ...Ai atins, poate, cel mai sensibil subiect/ cauza pentru toate nenorocirile pe care ni le fabricam noua si ....apropiatilor nostrii; imi vine in minte o...formula recitata de mine mecanic...multi ani la rand: ..."si NE iarta noua Doamne greselile noastre, precum si noi le iertam gresitilor nostrii..."; am renuntat intuitiv la ea cu multi ani in urma pentru a face treptat loc pentru intelegerea unor aspecte....precum cele descrise de tine aici si...bine am facut, pentru fara o intelegere a Legii Cauzei si Efectului...astfel de formule...o stim cu totii (sau nu...), nu fac altceva decat sa...ingrase haosul interior si...neiubirea de sine; iar pentru ca iubirea si iertarea de sine nu au nimic dea face cu "iertarea pacatelor gresitilor nostrii" (cine or fi ei?), nu-mi ramane in acest Acum decat sa-mi spun TE IUBESC asa....pur si simplu pentru ca...mi-am adus in manifestare o postare ca si cea de mai sus....NAMASTE!

    RăspundețiȘtergere
  7. hmm....poate ca trebuia sa spunem mai degraba:si ne iarta noua iluziile noastre ,precum si noi iertam iluziile altora""pentru ca greseli nu exista ci numai cunoastere prin experienta....si eu DAN m-am chinuit mult cu termenul de greseala....si totul ma facea sa ma simt mai rau,,ma autoinvinuiam si ma simteam mizerabil,pentru ca stiam ca"gresisem"si ceilalti imi arataau mereu ca eu gresisem si ca trebuie sa ma simt o viata intreaga de acum mizerabil...cu greu am ajuns sa ma iubesc pe mine insami si sa inteleg,pentru ca la un moment dat chiar ma uram..pentru ca mintea mea limitata ma invinuia mereu spunandu-mi ca nu mai am nici o sansa sa repar ceea ce facusem...trebuia sa port cu mine""greseala"tot timpul ca pe o piatra de moara....si atunci m-am rasculat in interiorul meu....asa ca acum pot sa-ti spun ca ma iubesc si am incredere in mine si ca iubesc toata creatia asa cum este ea....si totul a pornit de la "greseala""care s-a dovedit a nu fi"greseala"....NAMASTE

    RăspundețiȘtergere
  8. are cineva ceva de IERTAT oare? indiferent ce - "iluzii" / "pacate" etc... Nu a fost destul (milenii) experimentat acest mod de a intelege (dormii) ? :-)
    NAMASTE!

    RăspundețiȘtergere
  9. Mie mi-a ajutat foarte mult HO`OPONOPONO in acest proces de "trecere" intre a nu ma mai simti vinovat de nimic din trecutul meu si....iubirea de sine. Inca mai folosesc aceste tehnici si chiar le recomand din toata inima tuturor iubitilor mei confrati. Octav a pomenit si el despre asta....un amanunt in plus pentru cei ce tanjesc dupa ACASA. Minunatii mei....NAMASTE!

    RăspundețiȘtergere
  10. de altfel, daca eu as gandi despre vre-un tip de vindecare, alta decat propria constientizare, doar la ho'oponopono m-as putea gandi. Deci, asa este!

    RăspundețiȘtergere
  11. de acord. dar pământul este la ora actuală populat de conştiinţe atât de diferite ca şi grad de integrare al propriei experienţe încât cred că sunt foarte multe oglindiri posibile şi atunci nu poţi exclude şi posibilitatea ca unii să aibă nevoie de o "invăţătură", chiar şi sub formă de curs, workshop.
    orice experienţă e bună. sigur că doar calea către tine contează, dar experimentarea te aduce puţin mai aproape de starea de bliss. oricare ar fi forma sub care se prezintă.
    sigur că acum putem deschide şi fila vindecărilor şi te întreb privind obiectiv, oare vindecând nu atingi cumva energia unui fir de destin, subţiindu-l?
    revenind, ceea ce vreau să spun e că eu nu exclud nicio formă de elevare, inclusiv datul cu sapa în grădină, dacă e făcut conştient şi cu iubire pentru glie, e ok. şi nonacţiunea poate fi o cale, meditaţia, arta atâta timp cât pui suflet şi dezvălui misterul din spatele fiecăruia în fiecare pas pe care îl faci. cu siguranţă că suntem într-o experienţă personalizată pentru reintegrare în stupul de lumină din care ne-am rupt pentru a integra lumina din vibraţia joasă a fizicului în structurile noastre şi de a fi în conştienţă o conştiinţă exprimată nemijlocit.
    iar despre ho'oponopono mi se pare normal pentru că e atât de aproape de firesc, de natural. vindecare - echilibru.

    RăspundețiȘtergere