Totalul afișărilor de pagină

luni, 6 august 2012

Actul Creatiei, fizica cuantica, jocul de carti...

Aceasta postare face parte din cele cateva care mi-au fost "turnate in cap" parca, eu vazandu-ma cumva "obligat" sa-l aduc in manifestare...
Probabil ca se simte nevoia de a se mai revedea odata, de a se intelege ma profund, mai viu, mai ADEVARAT, ce anume este viata, manifestarea...
Mai toti "stim" cam ce este un joc de carti: 54 de bucatele de carton standardizate ca format, cu un aspect grafic oarecare, cu anumite simboluri inscriptionate pe ele...Pentru un copil mic, simplu, niste bucatele de carton mai lucios sau mai putin ingrijit...Poate face casute din ele...Toate par ...la fel. Si, fundamental, chiar sunt: aceeasi fabrica le-a produs, din absolut acelasi material, au exact acelasi format, ba chiar si grafica de pe verso este identica, sunt toate "UNA"...Unele s-ar putea "mandri" cu culori mai vii sau mai "calde", daca chiar se vor "speciale"...
Daca insa le priveste unul "avizat", ele chiar nu seamana. Se diferentiaza prin...potential. Nu ca nu ar fi exact ceea ce ele sunt, desigur asta se vede limpede, dar IN JOC acest aspect NU ESTE IMPORTANT
Cand te-ai asezat la masa de joc, ceva in tine spera ca vei primi o configuratie de carti cu un anume POTENTIAL. Desigur, daca CUNOSTI atat regulile jocului cat si diferenta de potential pe care cartile o au. Daca una din cele doua nu le stii, nu esti constient de ele, oricum esti la masa de joc si oricum ceva va rezulta...absolut aleator/intamplator...
Atunci cand "vezi" ca ai in mana un AS, desigur ti se ofera OPORTUNITATEA de a-l pune in valoare. Ca sa o faci, mai intai trebuie chiar sa-l "observi". Cu asta incepe orice act de "creatie". Daca vei fi NEATENT, chiar daca l-ai avut in mana, prin simplul fapt ca nu ai fost ATENT, i-ai anulat "potentialitatea" si ca atare va fi clar o mana "pierduta". Dar si observandu-l, tot va fi util sa ii creezi configuratia/contextul/oportuniatea de a-l pune in valoare, altfel ii vei irosi potentialul valoros.
In mod paradoxal, in jocul numit "viata", de multe ori am fost judecat ca am vazut potentialul acolo unde el apoi nu s-a confirmat/manifestat. Sau, dimpotriva, am fost aspru "judecat" ca mi-am permis sa creez contexte/conjuncturi, fara sa am "permisiunea", riscandu-ma sa vad "potentialul" chiar fara acceptul respectivei... "carti de joc"...
In jocul de-a "viata", cartile de joc au o proprietate ciudata: nu sunt constiente NICIODATA de propria lor "valoare", de imensul potential pe care ele il au. Ba mai mult, cand au inceput sa inteleaga si sa accepte ca sunt poate "asi", te trezesti in mijlocul jocului ca ...isi schimba "valoarea", devin...nouari, poate. Daca incerci sa afli ce s-a petrcut, vei auzi ca a lipsit in-crederea!!! 
Da, asa e in jocul vietii, cartea care esti, "crede ea" ca IN-crederea este un articol care ar trebui sa-i parvina de undeva, eventual ca o lume noua ar trebui cladita pe schimbarea aprozarului din colt, pe ale carui rafturi de acum sa se vanda articole precum "incredere", "creativitate", "stare de ATENTIE", "PACE", "ARMONIE" si eventual inca cateva similare...
Ceea ce intentionez sa subliniez si chiar merita ATENTIA VOASTRA, sunt diversele nivele ale ADEVARULUI, continut in diferite formulari, dar si modul in care trebuie inteles actul de Creatie si Fizica cuantica, in unul din aspectele ei importante: o Realitate (experientiala desigur) ia nastere in exact clipa si cu actul(actiunea) OBSERVARII EI. Altfel ramane la stadiul de POTENTIALITATE nemanifestata. Actul Creatiei nu incumba ceva ce s-ar putea numi "munca"! Asta IN MOD CERT!
Crearea in continuare a unor contexte/conjuncturi favorabile mentinerii in manifestare ar avea "nevoie" tot de "observare", si de putina iubire, daruire vie, dar nerabdarea de cele mai multe ori ne face sa intervenim in zona "efectelor" si atunci suntem tentati sa "mutam peretii 3D"...Ca sa pui in valoare o carte de joc observata, adusa deja in manifestare in mana ta, nu trebuie sa muncesti ci doar sa ai atentia necesara de a-i creea niste configuratii necesare manifestarii potentialului ei valoric. Graba te-ar putea face eventual chiar si sa "trisezi", doar ca nu asa arata un joc cinstit...armonios.
Deja pot spune ca am lucrat cu multe valori umane, cu multe "potentialitati"...Si desi si eu stiu ca "suportul" provine din aceeasi SURSA, va asigur ca potentialurile sunt infinit de diferite si, ca jocul sa nu fie plictisitor, nici nu exista GARANTII cum ca un AS chiar va dori sa-si ofere sansele maxime de a se manifesta. Degeaba incerci tu sa-i creezi -desigur SURSA, prin tine -, contexte si conjuncturi favorabile implinirii sale, ceea ce Iisus a afirmat ramane, cu amar, valabil si acum: din o mie veniti, unul ales, din o mie ramasi,unul...etc. Cu mentiunea si mai amara ca atunci inca mai erau 2000 de ani...
Privesc la ceea ce se declara, din momente de ADEVAR si CLARITATE, cu privire la crearea unei lumi noi, mai bune, pe cu totul alte frecvente/valori. La faptul ca aceasta "trecere" nu este chiar la bunul nostru plac, ca ea SE VA PETRECE, cu sau fara participarea noastra ca individualitati. Avem dreptul sa alegem ORICE, doar ca o alegere CONSTIENTA ar fi de preferat uneia hipnotice...In fond nu e chiar lipsit de importanta ce alegeri facem ACUM...
Stim bine-conceptual desigur- catre ce frecvente si valori ne indreptam, cu toate astea, din hipnoza, ALEGERILE de a canaliza ATENTIA si deci FORTA NOASTRA CREATOARE mereu ne contrazic.
De ceva vreme stiu ca ar fi utila crearea unor comunitati, la inceput mici, care sa traiasca exclusiv in frecventele IUBIRII, ale Legii, si privesc cum are loc aceasta Creatie. Cocreez la aparitia primeia si sunt foarte atent cum se directioneaza "privirea creatoare" a celor cu care calatoresc catre aceasta lume noua. Cata in-credere si abnegatie se manifesta. Mie imi pare LIMPEDE ca nu poti aduce/sustine in manifestare douar REALITATI EXPERIENTIALE care au valorile opozite si frecvente total diferite. Nu ai cum "vedea" simultan doua "realitati" si nici nu ai cum sa le traiesti simultan experientele. Cu toate astea "mintea", vrea ea "sa se asigure"...Ca ce? Nu conteaza, ea zice ca...sa iti fie..."bine"...doar ca nu ar si sti sa defineasca termenul...Asa e in...hipnoza!
O locomotiva ajunsa la un macaz, mie imi e limpede ca NU POATE nici face ea macazul, dar chiar de ar putea, tot nu va putea sa ruleze pe ambele directii. Mai intai va trebui SA ALEAGA, apoi sa urmeze unul sau altul din trasee, care mai mult decat PROBABIL nu sunt facute sa duca in exact acelasi punct, sau oricum macar prin experiente/peisaje diferite.
Pentru a putea avea in-credere, mai intai este utila credinta. Cu alte cuvinte sa ajungi suficient de treaz pentru a intelege ca Viata nu poate fi un joc al intamplarii, si ca manifestarea, asa cum noi o putem percepe, a fost cumva generata de ceva/cineva, caruia am convenit cumva sa-i cam acordam acelasi nume.
Apoi este util sa intelegem ce se ascunde sub afirmatii laconice sau criptice, cum este Prima Lege a Kybalionului si dece coincide alarmant de mult cu alte formulari, la fel de criptice, ca cele din misticism, si dece se suprapun aproape riguros cu afirmatii stiintifice din fizica moderna. Nici Biblia nu face exceptii. 
Daca acest pas ti-a devenit limpede, nu vei mai cauta in-crederea pe rafturi de magazin inca necreate, ci acolo unde este locul ei: in inima care TU ESTI.
Cand ai inteles CU ADEVARAT ca aceasta etapa de joc chiar s-a incheiat, cand nu te mai lasi prada hipnozei mintii care a creat acest nivel al iluziei (Maya), atunci vezi LIMPEDE ce este de Creat de aici mai departe. Poti desigur sta la masa de joc si dupa ce ai pierdut, poti astepta sa fi "dat afara" de cei ce au in "grija" spatiul respectiv, dar oare asa vei optimiza tu etapa urmatoare a jocului, pentru experienta ta? Nu ar fi mai util/placut sa fi treaz si limpede din timp, sa te retragi elegant/armonios si sa creezi altceva? Doar sa fi ATENTIE si sa aduci in manifestare ceva armoios, in acord cu inima ta si deci cu Legile Universale, a caror reprezentant in corp fizic ea este.
Desigur nu am atins infinitatea de aspecte ale momentului ACUM, cu atat mai mult cu cat fiecare dintre voi este o potentialitate, care trebuie ADUSA IN MANIFESTARE.
Daca nu este cineva care sa va observe, desi fiti siguri ca exista si are ATENTIE LA VOI, riscati-va si observati-va singuri. va doresc succes!

7 comentarii:

  1. Frumoasa metafora cu "cartile de joc".Si inca o data felicitari pentru perseverenta ta de a explica prin infinite metafore esenta vietii ca sa ajunga pe nivelul fiecaruia. Si este eficienta metoda ta, eu m-am observat ca am avut "aha-uri" la anumite metafore ale tale desi mental stiam informatia, poate chiar tot din textele tale. De aceea consider ca tu explici pe mai multe niveluri de vibratie/frecvente, generand ca o pietricica cazuta in lac cercuri concentrice in expansiune care se propaga pe arii intinse, cuprinzand cat mai mult.
    Dincolo de asta de foarte mult timp voiam sa solicit o clarificare referitoare la legile kybalionului mult citate de tine si cel putin aia cu universul e mental pe mine ma irita foarte tare. Nu cumva e vorba de constiinta? universul nu e constiinta? Mi se pare ca acest "mental" poate produce confuzii, cel putin pe mine m-a confuzat.

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga Dia, nu trece cu vederea prea usor remarca din josul primei Legi: "cine va fi inteles aceste trei cuvinte DEJA ESTE DEVENT MAESTRU SPIRITUAL". Deci nu ea te-a confuzat, ci este atat de criptica incat poti medita vieti pe ele si tot nu stii cu siguranta ca ai inteles absolut toate fatetele. Cea sugerata de tine este NUMAI UNA, dar DA, foarte cuprinzatoare, din multele la care face referire. Persevereaza!

    RăspundețiȘtergere
  3. ooookkk ... credeam ca primesc "mura-n-gura" dar sar'na, ma pun pe "studiu"! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. "Constiinta" cred ca e tot un termen care desemneaza... oare ce? Ceva izvorat din minte. Universul este mental. Deci tot ce nu este mental este creat, este efect. Si cred ca poti medita vieti pentru ca subiectul este infinit de vast. Cand e vorba de creatie, in minte apar zone noi, apare mentalul. Diferenta intre minte si mental la inceput e mai greu de facut, dar atentia rezolva aceasta. Sa ne intoarcem la ce suntem de fapt, sa fim.
    Nu putem primi de-a gata pentru ca fiecare are particica lui din holograma. Trebuie sa parcurgem totul cu mentalul nostru. Nu exista cunoastere decat prin asimilare constienta. Trebuie sa devenim constienti si de mura si de gura.

    RăspundețiȘtergere
  5. Din punctul meu de vedere, articolul urmator completeaza cele spuse de Octavian.
    http://trezireazeilor.blogspot.ro/2012/05/femeia-si-barbatuldubla-flacara.html

    RăspundețiȘtergere
  6. oau Zarazico ce inteleapta te-ai facut dumneata! Pup fata draga mie!

    RăspundețiȘtergere
  7. Eu cred ca putem medita vieti sau putem intelege totul intr-o sclipire..depinde de la caz la caz,putem beneficia acum de roadele muncii nostre trecute din alte incarnari,de ce sa nu o facem?caci totul se continua in fond..treaba cu universul este mental eu cred ca e vorba de ceva ce a fost creat din mintea divina si are substanta asemenea unui vis..un vis al lui DUMNEZEU care il experimenteaza coborand in propiul lui vis..deci putem crea asa cum si visam folosind acelasi instrument:mintea...insa mintea constienta care e dincolo de vis si care isi da seama cum se face asta,nu mintea care se crede separata de sursa si care nici nu-si mai aduce aminte cine suntem daramite cum sa creem..universul este mental si este iluzoriu,caci realitatea este cea dincolo de univers,iluzie,este chiar cea din care a izvorat acest univers mental care se supune constiintei divine care suntem...tot ceea ce creem in acest univers este o iluzie,un vis un joc..insa ne jucam si ne place pentru ca de asta si ne jucam...deasemenea trebuie inteles CRED si ca acolo unde ne ducem punctul de observatie devine realitate,realitatea noastra si atunci cand suntem in aceasta realitate ar trebui s-o vedem asa caci pentru asta am venit,pentru a experimenta visul ca pe o realitate....si totusi este UN VIS...NAMASTE

    RăspundețiȘtergere