Atributele Sinelui, ACUM...

Povesteam, in ultima postare, despre folosirea spre intelegere, a Legii Corespondentei. Azi voi exemplifica putin...fortat.

Am sa ma straduiesc sa lamuresc cateva concepte, pozitionari, cat voi reusi in cuvinte si parabole. Imaginati-va o pensula, sau o matura...Firele acelei pensule au o "experienta", cea a contactului, cu frecare, de o suprafata densa, cea a inmuierii in ...vopsea, de o anumita culoare, care culoare nu depinde de alegerea firului...care va considerati voi a fi. Voi CREDETI, cu credinta voastra, ca sunteti acel fir. 
"CUM E SUS ASA SI JOS", nu? Legea Corespondentei!

Sa ne imaginam mai departe: de fapt incepeti sa "cititi" diverse. Aflati ca...nu sunteti chiar acel fir ci, altceva, mult mai mobil. Apare ideea unei "libertati". Ca atare incepeti sa va desprindeti "conceptual" de diverse dependente, prin dezidentificare cu rolurile. Apare acel "aha", deci "mama" nu e chiar mama, nici "copilul" chiar ce credeam eu, nici "serviciul" nu ma limiteaza in experienta. Incepeti sa va acordati "libertati" de a experimenta. Sariti dintr-un fir de par...in altul! Tot la contactul cu "frecarea", dar ceva mai liber ...sa sariti din par in par! Nu mai sunteti inginer ci taximetrist acum, nu mai aveti un orar fix, va adminstrati singur "programul". Poate nu mai sunteti nici in Romania ci agricultor in Spania sau cultivati lalele in Olanda sau poate...o infinitate de "locuri/lucruri", dar...in contact cu...frecarea! Ati inteles macar un nivel al libertatii, cu care va puteti juca/amagi o vreme. Apoi incepeti sa "realizati" ca mobilitatea asta trebuie sa aiba o explicatie ceva mai cuprinzatoare. Mai cititi...mai experimentati...ajungeti sa intelegeti ca, de fapt, nu sunteti decat o particula, cu mobilitate ceva mai mare. Poate incepeti sa meditati...va ridicati vibratia. Poate nu sunteti prea consecvent. Poate aveti si "trairi" acum, care va pun pe ganduri. Mai cititi, mai experimentati, poate faceti si ceva "cursuri". Experienta, normal, se largeste. Incepeti sa parasiti incet incet firele la contact cu frecarea, macar pentru perioade scurte. Apar experiente de astral...ati urcat pe firele de par in sus, a disparut "frecarea"...Tot in vopsea sunteti, desigur, si tot nu depinde de voi culoarea...dar cata libertate, fara frecarea aia innebunitoare! Constatati ca...puteti fi pe orice fir de par, doar ca "lumea" se ingusteaza, orice pensula are si...un cotor. Meditand va mai ridicati vibratia, dati de un punct unde totul se strange, e zona in care firele de par sunt stranse in clei: as zice ca ati dat de constientul colectiv acolo...De ACOLO se genereaza experienta de...PENSULA ! Altfel era DOAR UN LEMN SI...NISTE PERI !!!

Cat sunteti "prinsi" in aceste etape ale "libertatilor", puteti proba si experiente ca "atacul de panica". 

Ca sa il pot intelege, stiu ca am "primit" o experienta de cca. trei secunde: pedalam pe bicicleta pe o sosea nationala, in grup, la Harman. Brusc a disparut... "logica fenomenelor". De fapt constiinta mea nu mai RECUNOSTEA legitatile 3D. Nu mai vedeam dece roata sta in ax, dece furca nu se infige brusc in sosea, dece ghidonul chiar m-ar directiona sa nu parasesc soseaua...Atat a fost, dar de un "realism" ingrijorator! Asa cum vad eu, am perceptia ca ceea ce numim "atac de panica" este de fapt rezultatul firesc al experientei, cand aceasta o ia inaintea cunoasterii/intelegerii. Consider ca, daca experienta ar fi oarecum sincrona cu intelegerea, aceasta experienta nu ar primi acest titlu. 

Desigur, fata de "iluzia" ca sunteti un "condamnat" la a fi doar acel fir de par din pensula, frecat la maxim, naclait in vopsea pana peste cap, fara sa va puteti schimba nicicum contextul si conjuncturile, la "libertatea" castigata, de a constata prin DEZIDENTIFICARE ca nu erati firul, ci ceva mult mai mobil, ca va puteti schimba contextele, conjuncturile, ca puteti experimenta mult mai mult este o diferenta, pe care sunteti tentati sa o numiti "libertate". Apar si bilocatiile, puteti deveni constienti de "farame" din omniprezenta constiintei care sunteti. Si eu am experimentat candva, vorbind cu fiul meu intr-o camera si fumand simultan pe scarile de la intrarea in imobil sau fiind si prins in nu stiu ce detaliu aici si simultan privind chipurile pietonilor care traversau in sens invers acea intersectie din...Londra. Eram simultan si colo si colo. Pare ceva...nemaipomenit! 

Dar, daca insisti cu ridicarea frecventei, depasind astralul, cu tot cu constientul colectiv aflat tot in acea frecventa, ajungi sa experimentezi...nimicul! Au fost ani in care, in cele trei ore de meditatie zilnica, doar vidul l-am experimentat. Ar corespunde perioadei necesare sa "strabatem"...coada pensulei! Un "plictis"...ingrozitor, ca "gust al experientei"! Nimic nu se "intampla". Ma si mir eu acum de tenacitatea nebuna pe care am avut-o pe atunci. Intuneric, bezna, vid, orice se potriveste acestei traversari a "cozii de pensula".

La un timp insa...apare in constiinta ...mana care manuieste pensula! Macar atunci cunosti o mare "bucurie experientiala". Nu ai fost chiar nebun, intunericul avea un...sens! Pentru mine atunci au urmat...trei saptamani de contact direct cu mana care manuieste pensula. Au fost cele mai "dense" saptamani din cate imi amintesc, in care pictorul ma instruia despre TOATE! Unele in "format citibil", adica pe inteles, altele "arhivate", cu mentiunea ca erau arhive si ca imi vor folosi la momentul potrivit. Socant cumva!

Asa as descrie prima mea "faza de iluminare", de acum 13 ani. Densa a fost pentru ca in fiece secunda din cele trei ore de meditatie primeam "cunoastere". Dupa trei ore, nu mai rezistam, parca ma isteriza acest bombardament de cunoastere din absolut toate domeniile imaginabile. Desigur nu-mi "venea" sa ies, dar simteam ca "ma ard" mental. Dupa trei saptamani, as mai fi "vrut" eu, doar ca mi s-a spus in clar: "acum ce mai cauti? De acum ESTI, mergi si-ti fa menirea!" Culmea e ca...nu m-am bucurat ci am simtit...cea mai intensa frustrare posibila! Sa stai in acea lumina intensa, blanda, translucida, ca intr-un tub de neon si sa fii instruit...chiar a dat "dependenta"...! Mai ales dupa ani de...vid!

Cert este ca aceea a fost doar baza, nivelul "minim" cred al "iluminarii". Cu trecerea timpului, arhivele s-au mai dezarhivat, un alt nivel al intelegerii de tip PUZZLE s-a intregit, experientele cu semenii m-au instruit si mai mult! Ca maestru!
Cei care experimenteaza "bipolara", dupa intelegerea mea de acum, au depasit ca si vibratie a constiintei care EI SUNT,  nivelul constiintei colective si s-au "trezit" intr-un nivel al libertatii totale, neavand si instrumentele de cunoastere/intelegere care sa sprijine experienta. Este un tip de iluminare "noninstrumentala", in care ei se trezesc ca...fac ceva, dar cu toata convingerea, nemanifestand AICI, in densitatea 3D absolut nimic, dar convinsi fiind ca o fac! Ca exemplu, ei pot face gestica de a manca, pot trai chiar senzatia completa, dar se trezesc brusc ca...au aiurat cand intri cu farfuria cu mancare, sa le-o oferi. Sau pot foarte sincer sa iti scrie un mesaj SMS, apasnd taste de telefon, dar SA NU REZULTE NIMIC, si pot repeta cu convingere operatia, neintelegand ce se petrece. Pot dimpotriva sa "faca" dar inconstient... Se gasesc simultan in diferite "locuri/frecvente" si nu stiu asta si nici legitatile de acolo.

Acum sunt capabil sa continui povestea, pentru ca...O STIU! 

Dincolo de "mana" pictorului avem de explorat mintea SA, numita de mine in general "mintea universala". De acolo porneste...inspiratia, de acolo se decid culorile in care pensula va fi inmuiata, de acolo apare gestica, creativitatea...

Nici nu iti mai amintesti bine cum era cand te imaginai doar un fir de par, frecat, din pensula aceea imensa. De fapt intelegi ca puteai manifesta orice, daca mintea Sa alegea altceva. Nici experientele muuulte prin care ai trecut nu mai au vreo relevanta...desi au semnificat ceva...
Acum esti "un suspect" care zice el multe, dar care sta "ca prostul" locului, nu-i arde nici sa umble, nici sa "faca ceva"...Mediteaza cu tine, simti ca te "trage cumva, undeva", dar oricum e suspect ce zice el, cu cei 0,01 constiinta in corpul asta fizic...care nu prea oboseste...

Cand ai ajuns in mintea acestui Creator/pictorul cu pricina/Dumnezeu, va trebui sa intelegi ca..."asa cum e sus si jos"! Si El apartine unui nivel al Creatiei, si peste El este...o constiinta colectiva, al unui...multivers. Daca intelegi ca si aceea poate fi depasita, doar ESTI Constiinta nelimitata, va trebui sa accepti ca exista multiversurile. Ca doar de ALEGEREA TA depinde ce si unde experimentezi ceva, ca experienta este doar ACUM, ca in asa o mobilitate, doar cu atributele Sinelui te mai descurci.
Prabusirea constiintei in materie consta in parcurgerea traseului in sens invers! O particula din constiinta Creatorului , UN "VIS IN MINTEA SA", se transforma in...coada pensulei, care se justifica prin atasarea firelor de par, pantru ca apoi sa coboare intr-unul din fire si sa isi justifice exIstenta la punctul de frecare cu...panza. Asa a-pare DUR, UTIL LA CEVA CUIVA, ca personalitate distincta de toate celelalte! Una suntem!
 Omniprezent, omniscient, omnipotent! Urcati, dragi ...alpinisti ai frecventelor!...Desigur, DACA intentionati!