De ceva vreme ne tot salutam cu NAMASTE: dumnezeul care SUNT, saluta/se pleaca dumnezeului CARE ESTI!
Apoi aflam ca tot in traditii, altele, exista o CALE DE VINDECARE care se cheama ho'oponopono si pe care mintea occidentala a tot "imbogatit-o" in stilul ei propriu, denaturand-o evident la formule "magice", ca sa poate fi pretext de cursuri si alte sofisticarenii.
In esenta, ambele se pot rezuma la o simpla stare de constientza: a fii profund convins ca cel aflat inaintea ta este Dumnezeu.
Nu conteaza cat este el de constient de acest lucru, ci cat esti TU!. Prin asta tu ii sugerezi, la nivel de subconstient, sa aduca in manifestare splendoarea si integritatea care EL ESTE si nici nu ar putea fi altfel.
Acesta eu prefer sa-l denumesc "jocul de'a imputernicirea". Un clip micutz, care "imputerniceste", mi-a fost semnalat de o buna prietena azi, realizat de Lary, dupa cateva fraze ale lui Richard Bach.
Ideea este foarte simpla: iti poti vedea seamanul ca ce vrei tu sa vezi in el, dar cata vreme vezi altceva decat PERFECTIUNEA DUMNEZEIRII, tu si nu el iti ceri o experienta nu tocmai implinitoare sau inalta in jocul pe care il faci cu el. Am scris acest articol micutz, motivat fiind de experienta multor cupluri, aflate pe un drum constient de ani. Se pare ca hipnoza "educarii" celuilalt are multa "prioritate", inaintea constientizarii!
Va rog retineti bine ca nu exista maturitate spirituala REALA pana acest lucru nu ti-a devenit FAPT DE VIATA.
bine punctat..:*
RăspundețiȘtergeremultumesc ca inca odată primesc confirmarea ca drumul meu este cel perfect,cel pe care trebuia sa fiu ACUM..NAMASTE
RăspundețiȘtergeresuntem inconjurati de oglinzi, deci NE vedem in ele/ei...
RăspundețiȘtergereeu raman la vorbele lui Ramtha: "una este sa afli un adevar, si alta este SA DEVII acel adevar"