Ca si copil, tin minte ca am observat mereu o anume neconcordanta intre ce eu simteam a fi "drept, just, de facut" si confirmarile/infirmarile care imi veneau dinafara.
Poate aveam 5-6 ani si era o epoca de mare saracie in tara asta. Cine a apucat anii 50/60 stie cam ce spun. Tin minte ca jucariile se rezumau la cuburi din lemn cu cate o eticheta de hartie lipita, papusi umplute cu calti si capul din carton presat si lacuit...Cand dadeai de cate una mai sofisticata, era o mare sarbatoare...Cate o flasneta sau o masinuta cu arc...
Cand primeam una din acestea, stiu ca aveam o mare problemuta interioara: imi placeau sa le vad functionand dar nu ma puteam abtine sa nu le desfac. Nu a scapat una nedesfacuta. Bine inteles ca se termina partea cu "functionatul", dar eu eram linistit, de acum stiam care le este "secretul". Mi se parea mai important, desigur. Si eram cumva linistit ca am obtinut acea "cheie". Ei, dinafara nu se vedea la fel. Ca atare aveam sa ma necajesc abia cand trebuia sa constat ca alegerea mea a produs suparari. Cand aveam sa aflu ca "data viitoare " nu mi se va mai lua/aduce...etc.
Cert este ca, in scurt timp a trebuit sa REALIZEZ ca existau doua instante: una interioara si o alta exterioara. Si ca verdictele cel mai ades...nu se potriveau. Atunci stiu ca am concluzionat ca...daca eu simt ca nu am gresit, eu sunt ala care am dreptate...dar si ca nu voi vrea niciodata sa ma pun in situatia de a fi in greseala, conform propriei mele instante interioare. De asta chiar stiu ca ma feream...ca de dracu'. Adica sesizasem eu cumva ca da, pot sa ma fac vinovat chiar si fata de acea instanta interioara.
Apoi, nu stiu cum, dar am reusit toata viata sa ma ghidez dupa acest "judecator" interior. Stiam sigur ca este posibil sa par ca am gresit, dar stiam la fel de bine ca daca eu nu ma simteam vinovat, chiar nu puteam fi. Asa a functionat..la mine. Si a functionat permanent, toata viata.
Daca credeti acum ca a fost comod, va inselati, nu, in nici un caz comod nu a fost sa fii cumva altfel, sa nu te simti vinovat cand altii se asteptau sa te simti, sa ai curajul de a te supune unei alte instante, pe care nimeni nu o vedea...Dar, DA, din multe presupuse necazuri m-a scos sau nu m-a lasat sa ma bag...
Abia dupa ce am dobandit cunoastere si intelegere aveam sa ma dumiresc ca am lasat sinele -intuitiv- sa imi ghideze viata. Acum...imi sunt recunoascator...
Si privesc mereu ce "lupta" se tot da in procesul de formare, tocmai pentru a "sminti" (vorba luata din postarea de ieri) pe cei care abia acum pornesc in viata. Chiar dimineata o buna prietena imi spunea cum s-a straduit proful sau proafa de religie sa demonstreze copiilor firescul ca parintii sa decida botezul copilului...Le-a facut o paralela cu faptul ca copilul nu ar putea decide singur, asa cum nici daca sa fie alaptat sau nu, nu poate el decide...Cu alte cuvinte nu a gasit un argument corect ci a amestecat doua nivele diferite de Adevar, pentru a convinge/perverti intelegerea, pentru a crea de fapt confuzie intre un act in Lege si un altul, la nivel de lege a pamantului. Ca daca se nastea la turci...sau in alt loc, alaptatul tot era, nu neaparat si acel botez... Desigur nu e subiectul meu botezul aici, ci modul pervers in care cream confuzie intre Adevaruri...exact cand util ar fi sa le subliniem copiilor diferenta logica intre Lege si legi ale oamenilor , daca am vrea sa avem constiinte limpezi. Utile apoi tuturor.
De ceva vreme tot spun, celor care au urechi de auzit, ca ne indreptam catre o "lume" unde multe asa zise valori vor disparea sau se vor rearanja, dar ca valoarea relatiilor interumane va fi DETERMINANTA. Cu alte cuvinte, caut ca sa duc ATENTIA spre ceea ce avem de cultivat, corespunzand Legii: una suntem.
Va fi din ce in ce mai important ca sa ne definim talentele, capabilitatile, indemanarile in baza recunoasterii lor de catre un anume cerc de prieteni, decat toate diplomele pe care am putea sa le detinem. Si decat toate "averile" potentiale.
Ieri priveam la stupizenia mintii omenesti care, daca am o diploma sau mai multe de masaj si plec intr-o tara diferita, imi e util sa le am traduse, ca poate...cine stie...Oare nu e limpede ca cel ce doreste masaj, nu diploma doreste ci doar acea pricepere? Iar daca RELATIA TA CU EL va fi importanta, nu acea diploma va da importanta sau permanenta. Pretuiti-va RELATIILE, prin constientzarea importantei lor in a va oglindi talentele, abilitatile, ele vor fi baza a ceea ce vom trai ca experienta, foarte in curand -perceptia mea.
Pentru cei ce simt ca au DE ADUS CEVA NOU, cu adevarat important, acestei lumi, si iar simt ca se apropie acest moment, ii sfatuiesc din toata inima sa nu se mai tot verifice in vechile concepte...NOUL va fi de asta data cu adevarat nou, si ca fundamente conceptuale, contrazicand vechile legi, paradigme de gandire. Admiteti ca NOUL, chiar nou va fi...mai intai voi tre sa admiteti si verificati in experienta proprie acest lucru, abia apoi altii il vor re-cunoaste.
Stam acum de vorba pe terasa cu partenera mea, care rasfoia niste poze de ecovillage si ma gandeam ce util experientei ar fi ca, din materiale compozite -aviz prietenei din Zarnesti, prietenilor specializati in constructii, s.a.- sa incepem sa confectionam niste "caramizi" conform jocului de Lego. sa fie potrivit de mari dimensionate, dar sa iti poti retransforma sau muta casa, din cand in cand...La interior ar fi suficient sa avem bucati de burete sau alt "compozit" termo si fonoabsorbant...Cate nu se pot "face"...daca alegem sa ne eliberam mintile de idei preconcepute. Obisnuiti-va cu gandul ca le vom cam parasi, destul de repede. Este atata loc de creativitate, in orice directie am privi...
Si mai stiu ca acum suntem intr-o etapa in care fiecare decanteaza in interiorul lui, care apare ca moment de maxima separare, pentru ca apoi fiecare sa vina cu...darul lui. Asteptati-va la surprize, neuitand nici o clipa ca toti/fiecare, chiar suntem dumnezei creatori!
Si mai asteptati-va ca nu tot ce veti vedea sa apara a fi sub legi, dar in mod cert vor fi IN LEGE.
Bafta!
Aseara o buna prietena a intrat sa imi dea un link. Aceste asemanari intre ce STIM toti cei racordati la un anume nivel de Inteligenta, pentru mine sunt doar firesti. Regret ca nu are traducere, dar aceasta frumoasa fiinta luminoasa merita totusi vazuta:
Cand primeam una din acestea, stiu ca aveam o mare problemuta interioara: imi placeau sa le vad functionand dar nu ma puteam abtine sa nu le desfac. Nu a scapat una nedesfacuta. Bine inteles ca se termina partea cu "functionatul", dar eu eram linistit, de acum stiam care le este "secretul". Mi se parea mai important, desigur. Si eram cumva linistit ca am obtinut acea "cheie". Ei, dinafara nu se vedea la fel. Ca atare aveam sa ma necajesc abia cand trebuia sa constat ca alegerea mea a produs suparari. Cand aveam sa aflu ca "data viitoare " nu mi se va mai lua/aduce...etc.
Cert este ca, in scurt timp a trebuit sa REALIZEZ ca existau doua instante: una interioara si o alta exterioara. Si ca verdictele cel mai ades...nu se potriveau. Atunci stiu ca am concluzionat ca...daca eu simt ca nu am gresit, eu sunt ala care am dreptate...dar si ca nu voi vrea niciodata sa ma pun in situatia de a fi in greseala, conform propriei mele instante interioare. De asta chiar stiu ca ma feream...ca de dracu'. Adica sesizasem eu cumva ca da, pot sa ma fac vinovat chiar si fata de acea instanta interioara.
Apoi, nu stiu cum, dar am reusit toata viata sa ma ghidez dupa acest "judecator" interior. Stiam sigur ca este posibil sa par ca am gresit, dar stiam la fel de bine ca daca eu nu ma simteam vinovat, chiar nu puteam fi. Asa a functionat..la mine. Si a functionat permanent, toata viata.
Daca credeti acum ca a fost comod, va inselati, nu, in nici un caz comod nu a fost sa fii cumva altfel, sa nu te simti vinovat cand altii se asteptau sa te simti, sa ai curajul de a te supune unei alte instante, pe care nimeni nu o vedea...Dar, DA, din multe presupuse necazuri m-a scos sau nu m-a lasat sa ma bag...
Abia dupa ce am dobandit cunoastere si intelegere aveam sa ma dumiresc ca am lasat sinele -intuitiv- sa imi ghideze viata. Acum...imi sunt recunoascator...
Si privesc mereu ce "lupta" se tot da in procesul de formare, tocmai pentru a "sminti" (vorba luata din postarea de ieri) pe cei care abia acum pornesc in viata. Chiar dimineata o buna prietena imi spunea cum s-a straduit proful sau proafa de religie sa demonstreze copiilor firescul ca parintii sa decida botezul copilului...Le-a facut o paralela cu faptul ca copilul nu ar putea decide singur, asa cum nici daca sa fie alaptat sau nu, nu poate el decide...Cu alte cuvinte nu a gasit un argument corect ci a amestecat doua nivele diferite de Adevar, pentru a convinge/perverti intelegerea, pentru a crea de fapt confuzie intre un act in Lege si un altul, la nivel de lege a pamantului. Ca daca se nastea la turci...sau in alt loc, alaptatul tot era, nu neaparat si acel botez... Desigur nu e subiectul meu botezul aici, ci modul pervers in care cream confuzie intre Adevaruri...exact cand util ar fi sa le subliniem copiilor diferenta logica intre Lege si legi ale oamenilor , daca am vrea sa avem constiinte limpezi. Utile apoi tuturor.
De ceva vreme tot spun, celor care au urechi de auzit, ca ne indreptam catre o "lume" unde multe asa zise valori vor disparea sau se vor rearanja, dar ca valoarea relatiilor interumane va fi DETERMINANTA. Cu alte cuvinte, caut ca sa duc ATENTIA spre ceea ce avem de cultivat, corespunzand Legii: una suntem.
Va fi din ce in ce mai important ca sa ne definim talentele, capabilitatile, indemanarile in baza recunoasterii lor de catre un anume cerc de prieteni, decat toate diplomele pe care am putea sa le detinem. Si decat toate "averile" potentiale.
Ieri priveam la stupizenia mintii omenesti care, daca am o diploma sau mai multe de masaj si plec intr-o tara diferita, imi e util sa le am traduse, ca poate...cine stie...Oare nu e limpede ca cel ce doreste masaj, nu diploma doreste ci doar acea pricepere? Iar daca RELATIA TA CU EL va fi importanta, nu acea diploma va da importanta sau permanenta. Pretuiti-va RELATIILE, prin constientzarea importantei lor in a va oglindi talentele, abilitatile, ele vor fi baza a ceea ce vom trai ca experienta, foarte in curand -perceptia mea.
Pentru cei ce simt ca au DE ADUS CEVA NOU, cu adevarat important, acestei lumi, si iar simt ca se apropie acest moment, ii sfatuiesc din toata inima sa nu se mai tot verifice in vechile concepte...NOUL va fi de asta data cu adevarat nou, si ca fundamente conceptuale, contrazicand vechile legi, paradigme de gandire. Admiteti ca NOUL, chiar nou va fi...mai intai voi tre sa admiteti si verificati in experienta proprie acest lucru, abia apoi altii il vor re-cunoaste.
Stam acum de vorba pe terasa cu partenera mea, care rasfoia niste poze de ecovillage si ma gandeam ce util experientei ar fi ca, din materiale compozite -aviz prietenei din Zarnesti, prietenilor specializati in constructii, s.a.- sa incepem sa confectionam niste "caramizi" conform jocului de Lego. sa fie potrivit de mari dimensionate, dar sa iti poti retransforma sau muta casa, din cand in cand...La interior ar fi suficient sa avem bucati de burete sau alt "compozit" termo si fonoabsorbant...Cate nu se pot "face"...daca alegem sa ne eliberam mintile de idei preconcepute. Obisnuiti-va cu gandul ca le vom cam parasi, destul de repede. Este atata loc de creativitate, in orice directie am privi...
Si mai stiu ca acum suntem intr-o etapa in care fiecare decanteaza in interiorul lui, care apare ca moment de maxima separare, pentru ca apoi fiecare sa vina cu...darul lui. Asteptati-va la surprize, neuitand nici o clipa ca toti/fiecare, chiar suntem dumnezei creatori!
Si mai asteptati-va ca nu tot ce veti vedea sa apara a fi sub legi, dar in mod cert vor fi IN LEGE.
Bafta!
Aseara o buna prietena a intrat sa imi dea un link. Aceste asemanari intre ce STIM toti cei racordati la un anume nivel de Inteligenta, pentru mine sunt doar firesti. Regret ca nu are traducere, dar aceasta frumoasa fiinta luminoasa merita totusi vazuta:
andreea_lav: in spiritul postarii tale de azi
o_tiganus: tenx
andreea_lav: namaste!
o_tiganus: namaste
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu