Totalul afișărilor de pagină

joi, 6 octombrie 2011

A STI sau A FI, concept si...experienta, greseli...experientiale

MAI MULTE "VESTI", 
primite de mine astazi, ma determina sa incep asa un subiect stufos. Il voi incheia...candva.
Nu voi exemplifica cu vestile, dar la una tot voi face referire si anume la disparitia din planul experientei a unui "creator":

Cariera geniului Jobs 

Un om fara studii superioare, un budist si un 

copil

 adoptat, Jobs a pus bazele Apple impreuna cu 

prietenul Steve Wozniak, in 1976. Compania a 

lansat la foarte scurt timp computerul Apple I.



In urma cu sase ani, Jobs a vorbit despre modul

 in care apropierea mortii reprezinta motorul 

viziunii sale. 

"Gandul ca o sa fiu mort in curand este cea mai

 importanta unealta pe care am avut-o vreodata 

atunci cand trebuie sa fac mari alegeri in viata",

 a spus Jobs in 2005. 

"Deoarece restul, asteptarile externe, mandria, 

frica si rusinea de esec, toate acestea palesc in 

fata mortii, lasand doar ceea ce este cu adevarat

 important". 

"Constiinta faptului ca vei muri este cea mai 

buna cale de a evita capcana gandului ca ai 

ceva de pierdut. Esti deja dezbracat. Nu exista

 niciun motiv sa nu-ti urmezi inima". 


Nu as vrea sa va creez o oportunitate da a fi judecat, din simplul motiv ca...doar privesc la aceasta lume...nebuna. Ma intreb, asa "budist" cum zice reporterul ca ar fi fost, cum a putut gandi atat de prost? Unde este in randurile de mai sus BUCURIA EXPERIENTEI? Cum poti pune ca "motor" al realizarilor tale doar...moartea? Cum sa faci "mari alegeri" cu asa gen de "eliberare" in cap? Pentru ca declaratia asta nu face decat sa ne spuna ca...doar asa si-a asumat "riscurile de jucator".
Pentru ca provocarea vietii, cumulul lectiilor la scoala Pamant este, de fapt aceea de "a-ti urma inima", tocmai infruntand "asteptarile externe, mandria, 

frica si rusinea de esec", exponente clare ale micului ego uman.
Repet, nu judec, nu condamn, doar VA INVIT SA PRIVIM. Putem invata daca alegem sa constientizam, privind...Nu ca experienta in corp ar trebui sa ne faca ATASATI de ea sau de corp, clar NU SUNTEM CORPUL, dar nici degeaba nu suntem aici. Si nici macar pentru a fi "the best" intr-un domeniu sau altul...Daca cineva crede ca daca ai adunat un capital de 6 miliarde este ceea ce AVEAI DE FACUT, eu ma indoiesc. De acum si el stie...doar ca nu ii mai foloseste la nimic. Se spune ca si-a iubit sotia si nu sunt carcotas, doar ca eu nu pot fi pacalit: un om care nu a invatat sa se iubeasca pe el si si-a mentinut din 2005 spectrul mortii in minte, nu prea a cunoscut termenul a fii iubire...DA, a fost un luptator. Probabil impotriva lui insusi, a cui altfel?...Ca sa ce?
Nu voi mai continua subiectul, am cunoscut ce inseamna motivatia mortii in "viata" si cam stiu ce pacaleli face mintea...Ea iubeste doar controlul, mentinerea punctului de constiinta si a experientei limitate. Oricat de "inzorzonata sau arida" ar fi ea.
De-a lungul anilor, eu am cautat sa ofer CUNOASTERE si am ajutat la intelegerea vietii si Legitatilor ei. Desigur pentru cei ce aveau ochi, urechi. Toti stiu/stiti ca provocarea este aceea "de a te cunoaste pe tine INSUTI". Dar acel TU insuti NU SUNT MASTILE SAU ROLURILE pe care ai ales sa le interpretezi, ca experimentator. Dimpotriva, TU apari abia dupa ce renunti la ele...Pe acela trebuie sa inveti sa-l cunosti, accepti, iubesti si sa-l aduci la stralucirea lui fireasca. Cum?
Facandu-l "cadou" omenirii, fratilor tai. Altfel, orice ai negocia cu viata, pur si simplu...NU TINE! Cu atat mai mult ACUM.
Prima Lege a Creatiei este Legea lui UNU. Pe scurt, una suntem. Dar nu ca si experienta, nu va mai tot referiti la ea, ea este EXACT ce e menit sa va pacaleasca. Ea va ofera iluzia separarii, de tot si de toate. Un fals perceptual al mintii limitate.
E drept ca, pentru a te cunoaste, treci printr-o perioada de aparenta centrare pe tine si ca uneori asta e iar insfacat de minte si tot la separare ajungi, daca accepti sa adormi, util insa ar fi sa nu...
Oricum, toti inteleptii recomanda cunoasterea ca pe o etapa necesara mintii...pantru ca apoi ea sa se dea la o parte, lasand locul Sinelui sa se manifeste. Pentru ca, orice s-ar spune si crede, de fapt exista UN SINGUR ADEVAR si DA, putem alege sa ajungem de la Brasov la Bucuresti trecand si prin Tanzania sau Peru, doar ca constienta nu cred ca ne-ar lungi chiar atat drumul. Aici desigur fac aluzie la cei atat de bucurosi sa imi tot reaminteasca numarul infinit de "cai"...Eu, ca prostu', recomand doar...optimul. Acel..."drumul cel mai scurt intre doua puncte e...linia dreapta". O fi banal, multi incearca sa imi tot spuna de karma sau de subconstient, dar tare imi vine sa le reamintesc ca prima data aflau cate degete au la maini si picioare tragand de ele, unul cate unul...apoi tot a trebuit fiecare sa inteleaga ca 4x5=20 si ca e mai simplu asa...Daca ii voi vedea si acum facand tot astfel socotelile, atunci abia ma vor convinge ca cliseele din subconstient, odata introduse, FAC ELE LEGEA in viata lor...
Si cred ca ajungem la...neasumare. La faptul ca stim enorm de multe dar NU DORIM SA NE ASUMAM !
Sincer, eu inca cred ca nu este vorba de masochism cronic si planetar, (posibil sa fiu surprins si de data asta) ci tot de o neintelegere corecta- altfel nu as tot predica ca popa la babe surde...
Pentru ca e imposibil ca ABSOLUT TOATE SURSELE DE INTELEPCIUNE, incepand cu Biblia sau Iisus sa va indice ca EXISTA INSTRUMENTE sigure de a va crea experiente absolut nelimitate si totusi sa optati mereu pentru ...ecuatii limitate de viata.
Unde te uiti, pe cine auzi, iti va vorbi doar de griji, suferinte, boli si alte minuni, de "lipsuri" infinite. Daca il auzi pe Iisus ca "Credinta ta te-a vindecat"" si te intrebi cine te-a imbolnavit, iti vei raspunde singur: CREDINTA TA! Ca ea, aceasta credinta efectuoare a experientei, nu se afla in constient ci in subconstient, mie nu imi pare scuza, decat daca ma rogi sa te las sa dormi. Pentru ca daca esti treaz si taximetristul va incerca sa iti scoata mai multi bani din buzunar, eu nu cred ca ii vei si permite sa te ocoleasca tot orasul...daca insa dormi, va face ce vrea el. Este si motivul pentru care starea de ATENTIE este invocata de orice maestru.
Motivele pentru care nu ne asumam a fi cine de fapt SUNTEM CU ADEVARAT, aparent sunt foarte variate, dar ca sa pricepem e util sa trecem peste aparentele preferinte individuale si sa vedem cine le sponsorizeaza: vom descoperi invariabil lipsa de credinta intr-un  nivel de inteligenta superior. Altfel spus, nu credem in "Dumnezeu". 
DA, conceptual spunem ca am inteles ca nu ne-am creat singuri, da, recunoastem ca pare ca nimic nu e intamplator, desigur apare destul de limpede ca exista "planuri" inaccesibile noua, dar asta cata vreme discutam intelectual. Cand "ne facem" vietile insa, atunci nu numai ca uitam ca nu exista intamplare si deci in fiece moment avem ori iluzia ca putem alege orice, ori STAREA DE ATENTIE  din care VEDEM LIMPEDE singura ALEGERE OPTIMA DE FACUT.
Si revenim la discutia despre liberul arbitru. Desigur Maya isi bazeaza existenta pe iluzia existentei liberului arbitru. Pentru ca DA, aceasta libertate de a avea optiuni este tot atat de reala ca dreptul pe care il avem de a alege sa ajungem la Bucuresti trecand prin Peru, doar ca asta asigura un sir infinit de potentiale experiente, nicidecum trezirea la OPTIM. Ori a te trezi, presupune ca interesul pentru experiente iluzorii si ecuatii partiale de viata a incetat si de acum vrei ADEVARUL in viata ta. Iar daca chiar il vrei, va trebui sa re-cunosti ca de la Bucuresti la Brasov exista un singur drum DE ALES, si ca el are doar 160 km, o linie dreapta. Ba mai mult, stiind ca sentimentele iti creeaza experienta, vei sti ca il poti scurta la maxim traind STAREA ca...deja esti ajuns la destinatie. Doar timpul si spatiul nu sunt o realitate obiectiva.
Mai grav inca mi se pare faptul ca, daca te uiti atent, esti gata sa il invinovatesti pe "Dumnezeu" ca El nu e aliniat preferintelor tale "lumesti". Ca iti permiti sa ti se para ca din starea ta de narcoza sa ceri universului diverse aberatii, fara a fi absolut deloc constient ca incalci toate armoniile posibile. Ca ai vrea aplauze pentru cacofonia pe care tu te chinuiesti sa o aduci in Creatie, manifestare. Iar daca TOTUL face sa fie evident ca nu merge, nu tu ai gresit ci, ceva acolo sus, e de buna seama defect...
Toti stiti ca in univers vibratia/frecventa este cea cu rol DETERMINANT si mai stiti ca aveti capacitatea de a va acorda propria frecventa FUNCTIE DE ce alegeti sa "priviti". Si mai stiti ca Maya/iluzia are banda ei de frecvente, cu fiecare aparenta " manifestare" corespunzand si ea unei ANUME FRECVENTE. Toti inteleptii au spus dintotdeauna ca e SUFICIENT sa va luati atentia de la orice NU VA DORITI SA EXPERIMENTATI, si acel ceva nu se va mai manifesta in "realitatea voastra" experientiala si au mai adaugat sa aveti grija ca universul nu stie de negare. Cu alte cuvinte, nu functioneaza "nu vreau in viata mea"...pentru ca inseamna ca acel ceva inca il "vedeti", deci sunteti acordati la frecventa specifica manifestarii lui. Au mai spus ca exista doua moduri de a "vedea", din care unul e cel care va va face EFECT al iluziei, la infinit. Doar vizionarismul este modul corect de "a vedea". Asa Iisus a "vazut" granele deja coapte...Tot asa Ho'oponopono va vede perfecti, chiar daca experienta voastra nu o demonstreaza.
Tot asa, toti v-au spus sa ai multa "grija" cum il "vezi" tu pe fratele tau...Pentru ca daca il vezi(proiectezi) asupra lui ceva, vei beneficia singur de acea proiectie. 
Pentru a putea "vedea" pe cineva bolnav sau sarac sau prost, TU ESTI CEL care se va acorda pe frecventa SPECIFICA ACELEI MANIFESTARISi in mod firesc vei aduce-o in experienta ta. Va trebui sa devii acel lucru, indiferent ce crezi tu despre asta. Asa vei invata sa nu te mai joci cu "focul perceptiilor tale".
Daca alegi sa fii gelos, de fapt te vezi victima a unei ipotetice concurente din care te si vezi dezavanatajat. Asta iti doresti sa devii? Esti sigur/sigura?
Oricum, daca ar fi sa definesc in ce anume este "proptita" experienta umana, cred ca ar trebui sa formulez cam asa: nu s-a inteles functia si limitele experientiale ale Iluziei, nu s-a inteles functia si aberatiile perceptuale, nu s-au inteles RELATIILE, in general, atat cele interpersonale, cu functiile lor, cat si cele cu Mintea Universala. Ca atare nu s-a inteles si inca nu exista pe deplin constienta faptului CA DOAR TU ITI CREEZI EXPERIENTA. Inca mereu pare ca ceva nu ne convine, ca tot vrem altceva, dar acel altceva nu stim sa-l definim, cu atat mai putin sa-l mai si aducem in experienta. Suntem inca inconsecventi fata de noi insine iar balba noastra materializata de univers, nu ne place. Nu s-a inteles PRIMORDIALITATEA SENTIMENTULUI in Creatie, inca credem ca barosul e singura unealta la dispozitie. Si mai grav e ca nu s-a inteles ca niciodata varza si capra nu se pot impaca, altfel spus ca nu poti fi in acelasi timp EFECT al mintii tale, care are de gestionat frici carora le corespund anumite frecvente si simultan in banda de frecvente a iubirii/inimii, care este o  ALTA FRECVENTA!
In fond exact aici este SINGURA ALEGERE de facut, anume sa te decizi odata daca alegi -odata pentru totdeauna- sa apartii frecventei IUBIRII, INIMII, PACII, ARMONIEI, deci reintegrarea ta in univers. Daca "te risti" sa o si faci, atunci te vei alinia tu mintii universale si desigur ea te va sustine, pe toate caile. Iar cine asta nu a inteles, -adica nimeni- ar face foarte bine sa re-citeasca acea carticica scrisa de un anonim pe la inceputul secolului 20 cred, Viata Impersonala. 
E drept ca pentru a o intelege, asa cum si textul subliniaza, e nevoie ca tu sa fi atins o anume maturitate, pe care eu o identific cu maturizarea glandei pineale.
In doar ultima saptamana, multi ati remarcat si eu am si masurat cresteri de frecventa de 60%, in doua etape. Aceste cresteri nu se vor opri ci se vor indesi. Ca atare si presiunea asupra perceptiilor noastre. Functie de ce vom percepe, vom si re-actiona, fiecare cum va fi capabil. 
Aici Cunoastrea si intelegerea consecutiva vor avea un rol important. La altii panica va avea. Pentru ca TOTUL de fapt se va rezuma la ce am ales sa  FIM, fiecare. Cunoasterea te va ajuta sa nu te panichezi dar daca ALEGI SA FII ACEA CUNOASTERE, abia atunci ti-ai facut treaba. Si functie de asta, ceea ce vei avea de perceput s-ar putea sa difere mult de ce va fi perceput in general.
Multi acum imi spun de aceste praguri percepute, pentru toti ele reprezinta o provocare si o anume nesiguranta si multi se pozitioneaza corect, admitand ca viata curge si ca ei o urmeaza cu atentie si bucurie.
Sper ca veti sti sa o faceti din ce in ce mai multi.












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu